marți, 3 iunie 2008

Sper...

Incep sa vad paharul gol,chiar si atunci cand este plin.Incep sa cred ca rostul meu pe acest Pamant,defapt nu are nici un rost.:).Doare...al dracu de tare.Sufletul ma doare...cand va ca pe zii ce trece pierd tot mai mult in viata asta blestemata.Prieteni,iubire,familie...si printre toate aceste lucruri...imi pun o intrebare:"Oare ce ma fac acum?".Imi simt sufletul gol.Am inima facuta bucatele,ca o oglinda sparta.Realizez ca s-au intamplat mult prea multe lucruri intr un timp foarte scurt.Lacrimi...amar...suferinta...durere...ele fac parte din mine.Eu cu ele formam un intreg...pe jumatate.Pentru ca cealalta jumatate e luata de mult...de catre un inger fara sentimente.Mi a spulberat iluziile si visele...fara macar sa-l intereseze.Joc blestemat al sortii...de ce tocmai eu a trebuit sa fiu pionul pe tabla ta?Spune?Cine-mi poate raspunde la intrebari?Deasupra mea s-a asternat de mult un nor negru care nu ma lasa sa vad cerul,soarele,stelele...in jurul meu e numai ceata.Cu toate ca am pierdut multe...pot spune cu voce tare si cu mana pe inima ca inca mai SPER.Am sentimente moarte insa SPERANTA mi-a ramas.SPERANTA ca intr-o zi,voi zambi si voi lasa in spate tot ceea ce ma doare. By:me

Niciun comentariu: