Te crezi puternic pentru ca ai replici bune in fata altora,pentru ca iti arati forta fizica tuturor din jurul tau,pentru ca injuri si crezi ca atitudinea asta te va duce departe in viata.Dar atunci cand pierzi pe cineva drag,mai esti puternic?Inca mai traiesti cu impresia ca viata iti apartine?De multe ori ma gandesc ca viata nu e in propriile noastre maini,e ceva mai presus de asta care ne ghideaza si ne arunca intr-o parte si in alta,supunandu-ne la diferite incercari.Pana de curand si eu ma credeam puternica,inca traiam intr-un balon de sapun si credeam ca nimic nu o sa ma atinga.Dar am primit o palma peste fata care m-a trezit la realitate.Cand te simti neputincios,si nu e nimeni langa tine care sa te poata ajuta,cand pur si simplu esti tu impotriva vietii tale...ce faci?Cand te gandesti ca esti devina pentru furtuna care a intervenit in viata ta,cand nu numai ca esti afectata tu..dar sunt afectate si persoanele din jurul tau?Cand iti vezi un parinte ca se pierde din cauza problemei in care te afli?Cand vezi ca prietenii te compatimesc?Ce faci atunci cand lumea ta e pe cale sa se prabuseasca si absolut tot ce este in jurul tau trebuie sa se schimbe?Pai atunci trebuie sa fii puternic,asa cum nu ai crezut niciodata ca trebuie sa fii.Trebuie sa zambesti cand sufletul tau se afla in genunchi,trebuie sa iti tii privirea inainte ca sa nu starnesti mila in jurul tau,sa inveti ca lacrimile nu te ajuta cu nimic si nici macar faptul ca iti descarci sufletul nu te face sa te simti mai bine.Totul e vraiste in jurul tau si simti ca oricat ai incerca sa faci ordine nu o sa reusesti.Si intr-un final vezi o sclipire care te face sa mergi inainte.O vorba buna spusa de un prieten,un cadou primit din partea cuiva drag,o incurajare care te inmoaie si poti sa mergi mai departe,sa fii puternica,sa te trezesti din nou dimineata si sa poti sa te privesti in oglinda.Sa nu te mai urasti si sa nu iti mai fie rusine de tine...Vorba aia..''cazi de 7 ori...te ridici de 8''

kkkkk

Pierd timpul si fac alegeri nepotrivite.Gresesc si apoi imi pare rau.Regret deciziile luate care pe moment m-au facut fericita.Ma plang pentru ca am devenit buna la asta.Nu inseamna ca sunt slba,ci doar epuizata.Si infrunt zii de zii temerile care imi dau o stare de nebunie.Simt adrenalina cum circula prin fiecare particica a corpului...si m-am obijnuit cu ea.Cum m-am obijnuit cu gandul ca viata e scurta si pe moment uit sa o traiesc.

Si nu pot sa uit cum ma ridicam usor pe varfuri sa te sarut.Nu pot sa uit cum ma facea sa ma simt acest mic gest.Nu pot sa uit ca la primul sarut genunchii mei nu mai vroiau sa ma asculte.In fiecare clipa esti in gandul meu.Imi e dor de tine de cand te am cunoscut si pana in ziua de azi.Daca ar fii sa te compar cu ceva anume...te as compara cu cerul.Esti imperfect dar atat de perfect.Ma chinui de o viata sa mi te sterg din minte si de o viata ceva din mine se pune contra.Pare un cliseu nu?Poate ca asta este...Daca ar fii sa spun acel lucru care ma legat de tine...cred ca timpul ar fii cel mai potrivit raspuns.E atata timp in care am ajuns din nou la tine,si din nou,si din nou.

Un tv,un pat,un dulap si un birou.O masuta cu hartii imprastiate si doua scaune ce tin loc de un dulap mai mic...este camera ei.Ea.Ai putea spune atat de multe lucruri despre ea.Ii vezi trandafirul uscat lipit de dulap si te gandesti ca poate e o fire romantica.Insa masinutele de pe raft,tradeaza acest lucru,aratandu-i firea masculina.Cu toate astea ii plac povestile de dragoste,deci cartile de Danielle Steel nu sunt degeaba pe birou.Are imaginatie,iar in camera ei zaresti peste tot hartii lipite cu diferite fraze.Unul iese in evidenta"Collect moments not things",aratandu-i profunzimea de care este capabila.Este dezordonata,nu degeaba sunt haine imprastiate peste tot,dar cand ii spui sa faca ceva iti spune ca asta este ordinea ei.Ii place sa se rasfete,de aceea sunt sticlute de parfum si creme peste tot pe masuta.O poti numi cocheta cand ii vezi toate bijuteriile atarnate pe ursuletii de plus ce ii amintesc de copilarie.Ii place natura,camera ei fiind plina de ghivece cu diferite flori.Adora aerul,de aceea lasa mereu balconul deschis.Uraste lumina,iar jaluzele pana in pamant arata acest lucru.Cd-urile imprastiate pe birou,fac parte din viata ei.De ce?Adora muzica.Covorul de culoarea pamantului ramane suvenirul ei preferat,primul lucru pe care si-l aminteste din copilarie.Patul nu este foarte mare,dar nici foarte mic.Este comod,perfect pentru o persoana comoda ca ea.Undeva aruncat printre perne il zaresti pe prietenul ei cel mai bun.Un ursulet alb ce o vegheaza noaptea cand doarme si ii alunga cosmarurile.Dulapurile cu usile deschise scot la iveala hainele ce nu mai incap.E un hobby..sa cumpere si sa nu poarte.Iar atunci o zaresti pe EA.E micuta,bruneta cu ochii negrii.Pielea e in armonie cu parul.Poarta un tricou albastru,culoarea ei preferata(nu degeaba si in camera ei domina aceasta culoare)si o pereche de pantaloni de trening in care se simte bine.Spune ca in camera ei se afla lumea ei.Balconul de la camera o acompaniaza in diminetile tarzii impreuna cu o cafea si o tigare.Televizorul ii alunga nelinistiile survenite pe timpul zilei.Aici,in camera ei ii place sa se piarda in visare,citind o carte sau ascultand pe repeat melodia preferata dintr-o oarecare saptamana.

noapte...

Si stau si ma intreb de multe ori...si de multe ori nu reusesc sa gasesc un raspuns.Mi as dorii sa stiu ce sa fac cu viatza mea de acum inainte..sunt implinita pe toate planurile si cu toate astea...simt ca lipseste ceva.Probabil faptul ca nu mi am gasit scopul in viatza imi da aceasta senzatzie de nesigurantza.Ma simt bine in pielea mea...am trecut peste acel hop imens care ma ingrozea..am reusit sa ma lupt cu propria mea persoana si ratiunea si inima sa invinga.Sunt fericita ca acum stiu ca sunt in stare de lucruri la kre nu ma asteptam vreodata.Am pe cineva langa mine care ma face sa ma simt superba,am o prietena buna destul de crizata dar pe care o iubesc din tot sufletul meu,am o familie care cu bune cu rele e familia mea si ma face fericita numai gandul ca ei sunt acasa,bine in timp ce eu stau si imi astern gandurile pe foaie,lucru pe care la am uitat de la ce vreme.Nu am inspiratzie akm..si cu toate astea scriu numai ce imi trece prin cap.Am uitat si mi am amintit in acelasi timp cum se face.Garduri...garduri de sentimente peste care am trecut cu greutate insa am iesit invingatoare...am sa continui mai tarziu.Acum imi reiau viatza de unde am lasat o

Happy new year!

Este 31 decembrie,ora 6 si 03 dimineatza.Mai e un pic si se mai sfarseste un an.Un an plin cu bune si rele.Plin de schimbari.Plin de momente ce nu vor fii uitate prea curand.Pentru mine a fost un an dificil.Un an in care a trebuit sa fac cunostinta cu adevarata mea persoana.A trebuit sa ma cunosc si sa ma accept asa cum sunt.A trebuit sa ma infrunt cu mine,lucrul cel mai dificil din viata mea pana in momentul de fata.Am invatat ca lacrimile nu ma ajuta de fiecare data si ca trebuie sa fiu puternica pentru a depasii momentele grele.Am invatat ca am niste prieteni minunati,care poate de multe ori am fost prea egoista pentru ai cunoaste cu adevarat.Am prietenii care au fost langa mine in situatii dificile sau fericite din viata mea.Anul 2009 a fost un an in care am realizat ce fel de prieteni am si cat inseamna ei pentru mine si ce persoane speciale se ascund in spatele unor masti.Am invatat ca hopurile le treci intodeauna cu bine cand ai pe cineva langa tine.Naivitatea care pana de mult mi se parea penibila,brusc a devenit mai draguta.Am realizat trecerea anilor,si schimbarea care a intervenit pe parcursul lor.Am invatat sa ma privesc in oglinda si sa vad ceea ce trebuie.Am invatat sa mi apreciez familia pentru ca,am o familie cum mi am dorit intodeauna,dar am fost prea egoista ca sa recunosc.Un an plin.Un an bun din multe puncte de vedere.O crestere uimitoare a persoanei mele pe plan emotional si psihic.Un an ce a lasat urme accentuate pe sufletul meu.
Imi doresc pentru 2010...sa fiu mai curajoasa.Imi doresc sa mi intrec limitele.Si mi doresc sa iubesc cum nu am mai iubit pana acum.Imi doresc sa am clipe frumoase petrecute cu prietenii mei.Imi doresc rezultate bune la scoala.Imi doresc sa incetez sa mai fiu asa egoista,si incapatzanata.Imi doresc sa fiu sanatoasa pentru a putea realiza tot ceea ce mi doresc.Iar pentru cei dragi mie,numai de bine...pentru ca ei sunt tot ce conteaza.
Inchin in cinstea ta 2009,pentru ca ai fost un an ce probabil nu l voi uita niciodata si bine ai venit 2010,sa dea Dumnezeu sa fii unul dintre cei mai buni ani. LA MULTI ANI!