marți, 23 iunie 2009

Let it be

Simt vindecarea din ce in ce mai indepartata.Si ploua....ploua..si e racoare,iar vantul adie lin peste meleagurile uzi.Copacii trosnesc iar sunetul seamana cu...nu cred ca mi dau seama foarte bine cu ce seamana.Melancolia....o simt cum ma acapareaza.Iar incep sa ma gandesc in loc sa las balta totul.Ma linisteste atat de mult sunetul ploii.Sunt uda...tu inca nu esti pentru ca esti acoperit de patura roz cea pufoasa.Si ma simt eliberata...si simt cum picioarele ar vrea doar sa pluteasca in aer.Nu ma cauta,inca nu vreau sa stiu nimic de tine.Ranita....iar imi trece cuvantul asta prin minte.Cerul e ranit,iti dai seama dupa intensitatea tunetelor.Si linistea ma inconjuara,pune stapanire pe mine...iar mirosul parfumului trecut imi inunda trupul.Mi-e dor....dar doar atat.Acum sunt sigura ca nu as mai schimba nimic.Au ramas doar poze prinse pe peretele mintii.Dar mie bine acum din mult mai multe puncte de vedere fata de inceput.Si imi doresc.....dar ramane doar dorinta.Si as vrea....dar vrerea nu e de partea mea.Intrebari...tot incerc sa le gasesc raspunsul.Nevoia....nu mai e atat de intensificata.Pasiunea....incepe sa se stinga.Si totusi sunt aici....eu si cu ploaia.

Niciun comentariu: